SERBIA

(5 zile)

Ziua 1: In orele după-amiezii sosirea la Novi Sad, după mărime cel de al doilea oraş din Serbia (225.000 de locuitori), oraşul principal al Voivodinei, provincia nordică a Serbiei. Cazarea în hotel. Vizitarea oraşului Novi Sad, care a fost înfiinţat pe malul stâng al Dunării după ce a fost ridicată fortăreaţa Petrovaradin din imediata apropiere a oraşului: Trg slobode - Piaţa Libertăţii unde se află Primăria municipală (construită în anul 1894, în stil neorenascentist, după proiectul arhitectului Molnár Görgy), Catedrala romano--catolică (stil neogotic; anul 1896; arhitect Molnár Görgy), edificiul fostei Case de economii (stil secesion, anul 1904; arhitect Baumhorn Lipót), edificiul Omul de fier (stil secesion; anul l908, arhitect Peklo Bella), monumentul lui Svetozar Miletić (Miletici), participant în Revoluţia din 1848; autorul sculpturii Ivan Meštrović - Meştrovici, anul 1939); Palatul Tanurdžić (Tanurgici), construit în anul 1934 (proiectant arhitectul Đorđe Tabaković – George Tabacovici, născut în Arad), strada Zmaj-Jovina (Zmai-Iovina), în care este şi monumentul poetului Jovan Jovanović Zmaj (Iovan Iovanovici Zmai); Catedrala Ortodoxă Sârbă şi Palatul Patriarhal (arhitect Vladimir Nikolić - Nicolici); strada Dunavska (Dunavsca) şi Dunavski park (Parcul Dunavschi); edificiul în care era sediul fostului Banat Dunărean (astăzi sediul Consiliului Executiv al Voivodinei), construit în anul 1938, în stil modernism târziu (arhitect Dragiša Brašovan - Draghişa Braşovan)...

Cină facultativă într-un restaurant naţional. Intoarcerea în hotel.

Ziua 2: Micul dejun. Vizitarea fortăreţei Petrovaradin, cea mai mare fortăreaţă din Europa Centrală, construită după modelul fortăreţelor Vauban (începutul lucrărilor în anul 1692). Fortăreaţa este construită pe o ridicătură de teren abruptă pe malul drept al Dunării, de unde se vede foarte frumos panorama oraşului Novi Sad. Urmează vizita la Sremski Karlovci (Sremschi Carlovţi), oraş de o mare însemnătate culturală şi istorică (Pacea de la Carlovaţ în anul 1699; sediul Mitropoliei din anul 1713; Liceul din anul 1791, cel mai vechi liceu sârb). Vizitarea centrului oraşului, foarte interesant din aspect arhitectonic: Catedrala Ortodoxă Sârbă, Palatul Patriarhal, Seminarul Teologic, edificiul Fondurilor naţionale si bisericeşti şi Stefaneum (clădirea a fost construită sau renovată pe la finele secolului XIX, în baza proiectului arhitectului Vladimir Nikolić), Biserica romano-catolică, edificiul Liceului (dispune de elemente ale artei sârbe medievale în domeniul construcţiilor; anul 1891; arhitect Gyula Pártos); Magistratura (stil neoclasicist, anul 1811); fântâna arteziană Patru lei din anul 1799...

Urmează vizita la mănăstirea Krušedol (Cruşedol) în muntele Fruška gora (Fruşca gora), ridicată în anul 1514. Ctitorii acestei mănăstiri au fost membrii ai familiei domneşti Branković (Brancovici) şi domnul Neagoe Basarab, ctitor al mănăstirii Curtea de Argeş. In mănăstirea Krušedol sunt înmormântate multe distinse personalităţi istorice, între care şi regele sârb Milan Obrenović - Obrenovici (născut la Mărăşeşti, pe atunci oraş în Principatul Moldova, iar astăzi în România). Intoarcerea la Novi Sad. Timp liber.

Cină facultativă într-un restaurant naţional. Intoarcerea la hotel.

Ziua 3: Micul dejun. Plecarea din hotel. Sosirea la Belgrad (Beograd), capitala şi cel mai mare oraş al Serbiei şi al fostei Iugoslavii (1.300.000 de locuitori, iar laolaltă cu suburbiile numără 1.600.000 de locuitori). Belgradul este situat la vărsarea râului Sava în Dunăre şi constituie cel mai important nod de comunicaţii din sud-estul Europei şi din Peninsula Balcanică. Totodată, este si unul dintre cele mai vechi oraşe din Europa (a fost înfiinţat de celţi sub denumirea de Singhidunum, în secolul al IV-lea î.e.n., în locul unei vechi aşezări tracice). Cazarea în hotel. Vizitarea Belgradului: Kalemegdan (Calemegdan), care datorită poziţiei sale este unul dintre cele mai frumoase parcuri din Europa şi se întinde pe o ridicătură de teren la vărsarea râului Sava în Dunăre (parcul a fost ridicat pe ruinele unei cetăţi celtice, ulterior extinsă de romani); Capela cu hramul Sfintei Paraschiva, ridicată în Calemegdan, în care între anii 1417-1521 au fost depuse moaştele Sfintei Paraschiva (din anul 1641 acestea se găsesc în Iaşi); Strada Knez-Mihailova - Cneazul Mihailo (cea mai cunoscută stradă din Belgrad, un excepţional exemplu al arhitecturii din secolul XIX); Piaţa Republicii, în care se află edificiul Muzeului Naţional şi edificiul Teatrului Naţional (construit în anul 1869, proiectant fiind arhitectul Aleksandar Bugarski - Alecsandar Bugarschi) şi monumentul cneazului Mihailo Obrenović - Obrenovici (operă a sculptorului italian Enrico Pazzi, realizată în anul 1882); Terazije (Terazie), cea mai cunoscută piaţă din Belgrad, în care se află Palatul Albania (construit în anul 1940, pe atunci fiind cea mai înaltă clădire din oraş), hotelul Moskva – Moscova (construit în stil secesion, în anul 1906, de către arhitectul Jovan Ilkić - Iovan Ilchici); Piaţa Nikola Pašić – Nicola Paşici (în care se află edificiul Adunării Naţionale, construit în anul 1936, în stil eclectic, de către arhitectul Jovan Ilkić; sculpturile din faţa edificiului fiind operă a sculptorului Toma Rosandić - Rosandici). Urmează, apoi, vizita la Biserica cu hramul Sfântul Sava, primul arhiepiscop sârb (biserica a fost ridicată în locul unde turcii au ars moaştele acestui sfânt; după mărime, biserica este cea de a treia în rândul bisericilor ortodoxe din Europa şi poate primi 12.000 de credincioşi).

Urmează o după-amiază liberă. Cina facultativă pe una din plutele amplasate pe râul Sava, sau într-unul din restaurantele din cartierul boem Skadarlija (Scadarlia). Revenirea în hotel

Ziua 4: Micul dejun. Plecarea din hotel. Sosirea la Topola, localitate situată 80 km la sud de Belgrad, în regiunea Šumadija (Şumadia). Vizită la legatul familiei regale Karađorđević (Caragiorgevici) pe dealul Oplenac (Oplenaţ): la Biserica cu hramul Sveti Đorđe (Sfântul George), la mausoleu (construit în anul 1912, de arhitectul Kosta Jovanović - Iovanovici), la casa regelui Aleksandar I, la casa reginei Maria (Mărioara, fiica celui de al doilea cuplu regal al României, Ferdinand şi Maria).

Sosirea la mănăstirea Manasija (Manasia) în apropiere de localitatea Despotovac (Despotovaţ, circa 120 km la sud de Belgrad). Această mănăstire, cunoscută şi sub numele Resava, este ctitorie a despotului Stefan Lazarević (Lazarevici). Ridicată şi pictată în perioada anilor 1407-1418, mănăstirea aparţine, prin arhitectura sa, aşa-numitei şcoli Morava. Deşi în bună parte distruse, frescele din biserica mănăstirii aparţin celor mai valoroase realizări în pictura medievală din Serbia. Mănăstirea este înconjurată de un zid care dispune de 11 turnuri fortificate (cea mai frumoasă fortificaţie medievală păstrată în Serbia). Mănăstirea a fost loc de adunare a monahilor învăţaţi unde se cultiva literatura.

Sosirea în Kraljevo (Cralievo), oraş situat la vărsarea râului Ibar în râul Zapadna Morava (Morava de Vest). Cazarea în hotel.

Ziua 5: Micul dejun. Plecarea din hotel. Sosirea la Mănăstirea Studenica (Studeniţa; 40 km la sud de oraşul Kraljevo), una dintre cele mai mari şi mai însemnate mănăstiri sârbeşti. Mănăstirea a fost ridicată în anul 1196 de Stefan Nemanja (Nemania), întemeietorul statului sârb medieval. Zidurile întărite ale mănăstirii înconjoară cele două biserici, construite din marmură albă: biserica mai mare cu hramul Maicii Domnului şi biserica mai mică cu hramul Sfinţilor Joakim - Ioachim şi Ana (Biserica regală, ctitorie a regelui Milutin). Biserica cu hramul Maicii Domnului a fost construită într-un amestec armonios al stilurilor romanic şi bizantin, cunoscut sub denumirea Raška škola (Şcoala Ras). Mănăstirea este cunoscută prin frescele sale din secolele XIII şi XIV. După prăbuşirea ultimului stat sârb medieval, în anul 1459, turcii au atacat mănăstirea în nenumărate rânduri. Pe la începutul secolului XVII, mănăstirea a fost avariată de un incendiu şi un seism, iar documentele istorice şi o parte însemnată a patrimoniului artistic au fost distruse şi pierdute pentru totdeauna. In anul 1986 UNESCO a încadrat Mănăstirea Studenica în Patrimoniul cultural mondial.

Sosirea la Mănăstirea Žiča (Jicea; în apropiere de oraşul Kraljevo), ridicată între anii 1207 şi 1220 de Stefan Prvovenčani (Prvovenceani), primul rege al Serbiei. In Mănăstirea Žiča au fost încoronaţi regii şi înscăunaţi episcopii sârbi. In această mănăstire a fost primul sediu al arhiepiscopiei sârbeşti. Prin modul de construcţie, biserica se deosebeşte de bisericile ridicate pe timpul lui Stefan Nemanja (faţada vestică a fost concepută ca pronaos al bazilicii cu trei naosuri). In deceniul al treilea al secolului XIII biserica a fost din nou tencuită şi vopsită în roşu. In ultimele decenii ale secolului XIII Mănăstirea Žiča a fost profanată şi devastată, iar sediul arhiepiscopiei a fost transferat la Peć (Peci; Peca). In anul 1882 în Mănăstirea Žiča a fost încoronat regele Milan Obrenović. Această mănăstire a suferit cea mai mare devastare în timpul Războiului al doilea mondial, când a fost bombardată de ocupantul german.

Plecarea în România.

PREŢUL SEJURULUI:

ÎN PREŢ SUNT CUPRINSE:
- cazarea în hotel*** în Novi Sad, 2 nopţi cazare cu mic dejun; loc în cameră dublă; plata suplimentară de pentru o noapte cazare în cameră singlă;
- cazarea în hotel*** în Belgrad, 1 noapte cazare cu mic dejun; loc în cameră dublă; plata suplimentară de pentru o noapte cazare în cameră singlă;
- cazarea în hotel**** în Kraljevo, 1 noapte cazare cu mic dejun; loc în cameră dublă; plata suplimentară de pentru o noapte cazare în cameră singlă;
- ghidajul;
- bilete de intrare;
- o cameră dublă gratis.

ÎN PREŢ NU SUNT ÎNCLUSE:

- cine facultative;
- asigurarea medicală.

PREŢUL ESTE FORMAT PENTRU GRUP DE 40 DE PERSOANE.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

fax: 021 466 940; E-mail: karpati@eunet.rs WEB: www.karpati.co.rs